fișa 080 / 106 · inv. 5514/5514
Rudolf Schweitzer-Cumpăna
1886 – 1975
n. 9 mai 1886, Pitești
d. 17 februarie 1975, București
pictor, grafician, profesor
MNAR, inv. 5514/5514 · ulei pe placaj, 63 × 42 cm · semnat stânga jos cu verde: „Schweitzer - Cumpăna”
Tabloul
Ulei pe placaj, 63 × 42 cm, semnat cu verde în stânga jos, „Schweitzer - Cumpăna”, fără dată. E cel mai mare dintre cele trei autoportrete ale lui din colecție. Se arată vârstnic, cu părul albit, în haină roșie, cu paleta ținută în față, și ne privește drept în ochi.
Viața
Se naște la 9 mai 1886, la Pitești, într-o familie de etnici germani naturalizați. Învață pictura la Berlin, întâi liber, cu Adolf Schlabitz (1904), apoi la Academia Regală de Artă (1905–1908), cu Arthur Kampf și Anton von Werner; își continuă studiile la Paris.
Războiul Combatant Mobilizat în 1916, ia parte, cu armata română, la campania din Transilvania.
Războiul Prizonier E luat prizonier de austro-ungari în zona Brașovului și rămâne în captivitate până în 1918. În 1917, în lagăr, lucrează cu etnologul german Leo Frobenius.
Expune aproape în fiecare an la Galeriile Kretzulescu, din 1913 până în 1957, și la Paris, la Galeria Jeanne Castel, în 1931 și 1932. Călătorește în Ungaria, Macedonia, Grecia, Turcia, Franța și Italia. Iorga, Tonitza, Arghezi și Corneliu Baba sunt printre cei care îi semnalează valoarea.
Politic / carieră Profesor Din 1951 e profesor de pictură la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București.
Politic / carieră În funcție La 4 ianuarie 1957 e cooptat în conducerea Uniunii Artiștilor Plastici, în Comitetul pe țară, printre „artiștii de seamă”, alături de Ion Jalea, Lucian Grigorescu și Ștefan Constantinescu.
Politic / carieră Decorat Primește Ordinul Muncii cl. III (1955), titlul de Maestru Emerit al Artei (1957) și Meritul Cultural cl. II (1968). În 1957, la 70 de ani, MNAR îi face o retrospectivă.
Renume Cunoscut În 1961 donează orașului Pitești 147 de tablouri; galeria de artă a orașului îi poartă azi numele. Din 1996, casa din București în care a trăit o viață adăpostește Fundația Rudolf Schweitzer-Cumpăna, înființată de nepoata lui, Zoe Stoicescu Apostolache. Lucrările lui sunt în peste douăzeci de muzee din țară.
Repere
Expoziții personale
- 1913 București, Galeriile Kretzulescu
- 1924 Ploiești, sălile Prefecturii
- 1929 Timișoara, Palatul Culturii
- 1931 Paris, Galeria Jeanne Castel
- 1957 MNAR, retrospectivă
- 1967 București, Sala Dalles
- 1972 Muzeul de Artă Pitești
- 1986 București, retrospectivă
Distincții și titluri
- 1955 Ordinul Muncii cl. III
- 1957 Maestru Emerit al Artei
- 1968 Meritul Cultural cl. II
De grup: Salonul Oficial 1911–1946 · Tinerimea Artistică 1912–1947 · „Flacăra” 1948 · anualele de stat din 1953
Ceasul vieții
- zori 1905 Academia Regală, Berlin
- zori 1916 prizonier
- amiază 1930–1939 alt autoportret
- amiază 1936–1951 alt autoportret
- amurg 1951 profesor
- amurg 1961 donația, Pitești
Legături cu alți autori din colecție
- 079–081 Rudolf Schweitzer-Cumpăna celelalte două autoportrete din colecție
- 008–009 Corneliu Baba printre cei care i-au semnalat valoarea
- 032 Lucian Grigorescu cooptați în conducerea UAP, 1957
- 025 Ștefan Constantinescu cooptați în conducerea UAP, 1957
- 013 Marius Bunescu grafica lui, în Muzeul Simu condus de Bunescu
Surse
- Dicționarul artiștilor din spațiul românesc 1700–1920, vol. II (M–Z), Editura ACS, 2019, pp. 411–412
- MNAR, fișele inv. 3531, 5514, 6438
- icr.ro/venetia: „Un mare artist român: Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886–1975)…”
- Predescu 2017, „Uniunea Artiștilor Plastici în perioada…”, ssoar.info
- ro.wikipedia.org: Rudolf_Schweitzer–Cumpăna · Maestru_Emerit_al_Artei · Anastase_Simu
Textul gri: fapte cu o singură sursă.
Notele biografice sunt compilate dintr-o selecție variată de surse și reprelucrate cu ajutorul unui algoritm, pentru instalația „Ești ceea ce mănânci · Autoportret”. Din motive organizatorice și din cauza limitelor procesului, ele pot conține inexactități: scopul lor este artistic, nu istoriografic.