fișa 042 / 106 · inv. 779/779
Constantin Lecca
1807 – 1887
n. 18 decembrie 1807, Brașov
d. 13 octombrie 1887, București
pictor, prozator, editor
MNAR, inv. 779/779 · nesemnat, nedatat; restaurat, cu marginile dublate
Tabloul
Ceasul vieții Zori Autoportretul e nesemnat și nedatat; muzeul îl așază în 1840, când pictorul are 32–33 de ani, cu 47 de ani înainte de moarte: în zorii vieții lui de pictor. E anul în care începe să zugrăvească, în stil occidental, bisericile Sf. Ilie și Madona Dudu din Craiova. Ne privește drept în ochi.
Viața
Se naște la 18 decembrie 1807, la Brașov. Se formează la Budapesta, între 1827 și 1833, în spiritul picturii renascentiste; mai târziu se perfecționează la Academia de Artă din Viena și la Accademia di San Luca din Roma (1844–1845). În 1833 ajunge la Craiova, unde e deodată pictor, profesor și editor.
Politic / carieră Profesor Din 1834 e primul profesor de desen și caligrafie al Școlii Centrale din Craiova. Îi are elevi pe Theodor Aman, Petre Alexandrescu, Costache Petrescu și Constantin Zaman. După 1850 predă la Liceul Sf. Sava din București.
În 1837 instalează prima tipografie din Craiova, iar din octombrie 1838 până în septembrie 1839 scoate acolo „Mozaicul”, primul periodic al Olteniei. Desenează portrete de domnitori pentru „Biblioteca românească” și pictează compoziții istorice, precum „Uciderea lui Mihai Viteazul” și „Uciderea Brâncovenilor”.
E printre pictorii care părăsesc stilul bizantin în pictura bisericească: după bisericile din Craiova, face în 1846–1847 icoanele și panourile tâmplei bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, iar la București pictează Curtea Veche, Sf. Gheorghe Nou și Sf. Elefterie.
Crez Pașoptist În 1847–1848 e la Paris, în cercul patrioților români din jurul lui Nicolae Bălcescu și Dimitrie Bolintineanu. După revoluție e numărat printre profesorii craioveni „proscriși”, acuzați că au luat „parte la revoluție și au făcut propagandă”.
Persecuție Exilat De teama represaliilor își părăsește catedra de la Craiova și se refugiază la Brașov, în autoexil, până în 1850. Se mută la București abia când primește comanda de a picta drapelele armatei.
La București se asociază cu Mișu Popp: atelierul lor prosperă, iar colaborarea ține cincisprezece ani. Între 1851 și 1870 lucrează cele mai bune portrete ale lui. Boala îl scoate din viața artistică în 1870, cu șaptesprezece ani înainte de moartea lui, la 13 octombrie 1887.
Renume Cunoscut Lucrările lui sunt în MNAR, la Muzeul Municipiului București, la Brukenthal și în muzeele de artă din Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și Brașov. Nu are încă o monografie; în 2015 e expus la Biblioteca Academiei, în „Portretul în secolul al XIX-lea românesc”, alături de Chladek, Grigorescu și Andreescu.
Repere
Expoziții personale
- 2015 „Portretul în secolul al XIX-lea românesc”, Biblioteca Academiei, postum
Ceasul vieții
- zori 1834 profesor la Craiova
- zori 1838 „Mozaicul”
- zori 1840 acest autoportret
- amiază 1848 revoluția · Brașov
- amiază 1850 București
- amurg 1870 boala
Legături cu alți autori din colecție
- 002 Theodor Aman elevul lui de desen la Craiova
- 067 Mișu Popp atelier comun la București, din 1850
- 038 Gheorghe Ioanid repictează Sf. Ilie din Craiova după 1893
- 089 Gheorghe Tattarescu repictează Sf. Ilie din Craiova după 1893
- 019 Anton Chladek expuși împreună, Biblioteca Academiei, 2015
Surse
- Dicționarul artiștilor din spațiul românesc 1700–1920, vol. I (A–L), Editura ACS, 2019, pp. 664–665
- MNAR, fișa inv. 779/779: Autoportret, [1840], ulei pe pânză, 0,570 × 0,447 m, nesemnat, nedatat
- ro.wikipedia.org: Constantin_Lecca · Theodor_Aman · Gheorghe_Ioanide · en.wikipedia.org: Constantin_Lecca
- Buletinul Monumentelor Istorice, 1972, nr. 1 (Sf. Nicolae din Șchei) · dosaresecrete.ro
- eveniment.istoria-artei.ro: expoziția de la Biblioteca Academiei, mai 2015
Notele biografice sunt compilate dintr-o selecție variată de surse și reprelucrate cu ajutorul unui algoritm, pentru instalația „Ești ceea ce mănânci · Autoportret”. Din motive organizatorice și din cauza limitelor procesului, ele pot conține inexactități: scopul lor este artistic, nu istoriografic.