fișa 019 / 106 · inv. 67277/6854

Anton Chladek

1794 – 1882

n. 1794, Elemer, Torontal, Banatul sârbesc
d. 10 mai 1882, București

pictor, miniaturist, litograf

Anton Chladek, Autoportret, [1837–1840]
Autoportret, [1837–1840] · ulei pe pânză, 37 × 27 cm
MNAR, inv. 67277/6854 · nesemnat, nedatat · restaurat, reantoalat pe șasiu

Tabloul

Ceasul vieții Amiază Tabloul nu e nici semnat, nici datat; muzeul îl așază între 1837 și 1840, la câțiva ani după ce pictorul se stabilește la București. Are atunci 43–46 de ani și mai are peste patru decenii de trăit: e amiaza vieții. E un portret mic, de 37 pe 27 de centimetri, și ne privește drept în ochi. A fost restaurat și reantoalat pe șasiu.

Viața

Se naște în 1794, la Elemer, în Banatul sârbesc, într-o familie de fierar; tatăl îl trimite să învețe pictura la Milano. Mai studiază la Viena și la Pesta, unde deschide apoi o școală de desen și se face cunoscut, prin 1833, ca un foarte bun portretist. Vorbește fluent germana, franceza și italiana.

Îndemnat de Carol Popp de Szathmári și de Aloisiu Hora, se stabilește la București în 1835. Pictează portrete mari pentru familiile boierești și miniaturi fine pe fildeș, os și monede, iar icoanele portative îl fac căutat de oamenii de rând. E primul pictor din spațiul românesc care folosește peisajul ca fundal pentru portrete și compoziții religioase.

În 1848, Nicolae Grigorescu intră la el ucenic de iconar, la zece ani, cu fratele său Ghiță, și stă doi ani: păzește caii, face curățenie și leagănă copiii meșterului. Chladek e „un om sucit, repezit la vorbă, dar nu era rău” și, ca toți meșterii zugravi, se teme de ucenicii care fură meșteșugul prea repede.

Între 1848 și 1850 litografiază pentru almanahuri și face portretele mitropolitului Șaguna și ale boierilor Manu, Văcărescu, Pleșoianu, Butulescu, Roznoveanu. După 1850 se dedică artei religioase: pictează biserica Baloteasca (1856) și biserica din Dudești (1857). La bătrânețe vederea îi slăbește, renunță la miniatură și lucrează doar portrete mari. Moare la București, la 10 mai 1882.

Renume Cunoscut Biblioteca Academiei îi păstrează portrete și miniaturi, între care „Ienăchiță Văcărescu” și „Portretul lui Gheorghe Bibescu”; în 1963 îi expune acuarelele, iar în 2015 îl include în expoziția „Portretul în secolul al XIX-lea românesc”, alături de Lecca, Grigorescu și Andreescu. Lucrările lui sunt și în MNAR și în muzeele din București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași și Brașov. Fiul său, Alexandru Chladek, e tot pictor.

Repere

Expoziții personale

  • 1963 Cabinetul de Stampe, Biblioteca Academiei, acuarele
  • 2015 Biblioteca Academiei, „Portretul în secolul al XIX-lea”

Ceasul vieții

  1. zori 1833 portretist la Pesta
  2. amiază 1835 la București
  3. amiază 1837–1840 acest autoportret
  4. amiază 1848 ucenicul Grigorescu
  5. amiază 1856 biserica Baloteasca

Legături cu alți autori din colecție

Surse

  1. Dicționarul artiștilor din spațiul românesc 1700–1920, vol. I (A–L), Editura ACS, 2019, pp. 235–236
  2. MNAR, fișa inv. 67277/6854: ulei pe pânză, 0,370 × 0,270 m, nesemnat, nedatat, restaurat
  3. ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Chladek · ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Grigorescu · en.wikipedia.org/wiki/Anton_Chladek
  4. eveniment.istoria-artei.ro: „Portretul în secolul al XIX-lea românesc”, BAR, 2015 · SCIA.AP 2015, cronici

Notele biografice sunt compilate dintr-o selecție variată de surse și reprelucrate cu ajutorul unui algoritm, pentru instalația „Ești ceea ce mănânci · Autoportret”. Din motive organizatorice și din cauza limitelor procesului, ele pot conține inexactități: scopul lor este artistic, nu istoriografic.