fișa 041 / 106 · inv. 64.571

Kovács Zoltán

1913 – 1999

n. 30 septembrie 1913, Cluj
d. 3 iulie 1999, Cluj

pictor, profesor

Tabloul

Muzeul nu dă nici an, nici tehnică, nici dimensiuni. Capul e construit din tușe groase, verzi, albastre și roz, cu umbre adânci pe jumătate de chip; în colțul din dreapta jos se vede un „K”. Bărbatul are vreo 35–45 de ani, ceea ce ar pune tabloul la sfârșitul anilor ’40 sau în anii ’50, anii institutului de la Cluj. Ne privește drept în ochi.

Viața

Se naște la 30 septembrie 1913, la Cluj. Studiază la Baia Mare (1932–1933), în atelierul lui Krizsán János, apoi la Academia de Arte Plastice din Budapesta (1938–1940), cu Réti István, Aba-Novák Vilmos și Szőnyi István. Călătorește în Albania și Ungaria. Prima expoziție personală, la Cluj, în 1943, e lăudată de critici.

Politic / carieră Profesor În 1948 e unul dintre fondatorii Institutului Maghiar de Artă din Cluj, unde predă.

Politic / carieră În funcție E rectorul institutului, devenit apoi Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu”, din 1948.

Persecuție Înlăturat din funcție În 1951 i se ia postul de rector, în anii în care maghiarii sunt scoși treptat din posturile importante ale institutului.

Lucrează artă monumentală — mozaic, frescă al secco, encaustică — pentru instituții din Cluj. Ca pictor de șevalet se remarcă prin compozițiile ample, cu multe personaje; pictura lui e expresivă și unitară. Ia parte la toate expozițiile grupului de la Cluj între 1946 și 1980 și, în 1953, la Trienala țărilor socialiste de la Sofia.

Persecuție Opere distruse În 1957 pictează șase fresce în sala renascentistă a berăriei Ursus din Cluj, cu cele trei popoare ale Ardealului. În anii dictaturii sunt văruite.

Politic / carieră Decorat Statul îi acordă totuși titlurile de Artist emerit (1957) și Maestru emerit al artei (1964), Ordinul Muncii clasa I și, în 1968, Placheta Semicentenarului Unirii Transilvaniei cu țara; în 1971 primește Premiul Consiliului Culturii.

Renume Uitat După expoziția din 1943, următoarea, o retrospectivă, vine abia în 1991. Moare la Cluj, la 3 iulie 1999, și e înmormântat în cimitirul Hajongard. Lucrările lui sunt în muzeele de artă din Cluj-Napoca, Turda, Sfântu Gheorghe, Baia Mare și Satu Mare.

Repere

Expoziții personale

  • 1943 Cluj, prima personală
  • 1991 Cluj, retrospectivă

Distincții și titluri

  • 1957 Artist emerit
  • 1964 Maestru emerit al artei
  • 1968 Placheta Semicentenarului Unirii
  • 1971 Premiul Consiliului Culturii

De grup: expozițiile grupului de la Cluj 1946–1980 · Salonul Oficial 1946 · Trienala țărilor socialiste, Sofia 1953 · expoziții de artă românească peste hotare 1959–1975

Ceasul vieții

  1. zori 1938 Budapesta
  2. zori 1948 rector, Cluj
  3. zori 1951 înlăturat
  4. amiază ~1948–1958 acest autoportret
  5. amiază 1957 frescele Ursus
  6. amurg 1991 retrospectivă

Surse

  1. Dicționarul artiștilor din spațiul românesc 1700–1920, vol. I (A–L), Editura ACS, 2019, pp. 645–646
  2. MNAR, legenda inv. 64.571
  3. hu.wikipedia.org/wiki/Kovács_Zoltán_(festő) · centropa.org (context: Institutul de artă din Cluj)
  4. ro.wikipedia.org: Artist_emerit · Maestru_Emerit_al_Artei

Textul gri: fapte cu o singură sursă.

Notele biografice sunt compilate dintr-o selecție variată de surse și reprelucrate cu ajutorul unui algoritm, pentru instalația „Ești ceea ce mănânci · Autoportret”. Din motive organizatorice și din cauza limitelor procesului, ele pot conține inexactități: scopul lor este artistic, nu istoriografic.