fișa 064 / 106 · inv. 6610/6610
Tache Papatriandafil
1903 – 1951
n. 1903, Unirea, Călărași
d. 1951, Balotești, Ilfov
pictor
MNAR, inv. 6610/6610 · semnat și datat dreapta sus, cu brun: „T. Papatriandafil, 1930”
Tabloul
Ceasul vieții Amiază Autoportretul e pictat în 1930, la 26–27 de ani, cu 21 de ani înainte de moarte: la începutul amiezii unei vieți scurte. E anul în care întemeiază „Grupul nostru” și pictează capela reginei Maria de la Balcic. Se pictează în spatele unei naturi statice, cu ulcior, anemone roșii, o farfurie și o portocală, cu pensula în mână, și ne privește drept în ochi.
Viața
Se naște în 1903, la Unirea, în județul Călărași. Intră în 1919 la Școala Națională de Arte Frumoase din București, apoi lucrează la Academia Liberă cu Arthur Verona, Ștefan Popescu și Gheorghe Petrașcu. E un discipol al lui Nicolae Tonitza, care îi comentează expozițiile în cronicile sale.
Debutează în 1924 la Salonul Oficial și e premiat trei ani la rând, în 1926, 1927 și 1928. În 1929 pleacă bursier în Franța. În 1930 e membru fondator al asociației „Grupul nostru”, alături de Cassilda Miracovici; expune cu grupul până în 1939.
E un pictor riguros în compoziție, cu desen precis, un bun portretist în spiritul lui Ressu; pictează peisaje și naturi statice în culori clare și calde. Într-o vreme dominată de școala franceză, e mai aproape de primitivii italieni. În 1930 pictează, cu Anastase Demian, capela Stella Maris a reginei Maria de la Balcic.
Renume Obscur E foarte activ până în 1940, când „Grupul nostru” se destramă: membrii lui sunt concentrați în armată. Casa familiei din Călărași e naționalizată în 1948 și azi e o ruină. Moare în 1951, la Balotești. Nu i s-a dedicat nicio carte și, după moarte, nicio expoziție; îl țin în viață muzeele din Constanța, Călărași, Topalu și Tulcea și colecționarii: în 2023, „Tătăroaice la Balcic” se vinde cu 22.000 de euro.
Repere
Distincții și titluri
- 1926–28 premiat la Arta Română și Grupul nostru
- 1929 bursă în Franța
De grup: Salonul Oficial 1924–1936 · Tinerimea Artistică 1927–1945 · Arta Română și Grupul nostru 1924–1939 · Constanța 1928
Ceasul vieții
- zori 1919 Arte Frumoase
- zori 1924 debut, Salonul Oficial
- zori 1929 bursier în Franța
- amiază 1930 acest autoportret
- amiază 1940 grupul se destramă
Legături cu alți autori din colecție
- 092–093 Nicolae Tonitza discipolul lui; Tonitza îi scrie cronicile
- 066 Gheorghe Petrașcu profesorul lui la Academia Liberă
- 050 Cassilda Miracovici fondatori ai „Grupului nostru”, 1930
- 032 Lucian Grigorescu expun cu „Grupul nostru” la Dalles, 1936
Surse
- Dicționarul artiștilor din spațiul românesc 1700–1920, vol. II (M–Z), Editura ACS, 2019, pp. 218–219
- MNAR, fișa inv. 6610/6610: ulei pe pânză, 0,810 × 0,605 m, semnat și datat „T. Papatriandafil, 1930”
- ro.wikipedia.org: Tache_Papatriandafil · Asociația_Grupul_nostru
- adevarul.ro: casa boierilor Papatriandafil din Bărăgan · icemtl.ro (Muzeul de Artă Tulcea)
- Artmark, lot 80020, „Tătăroaice la Balcic”, 2023
Notele biografice sunt compilate dintr-o selecție variată de surse și reprelucrate cu ajutorul unui algoritm, pentru instalația „Ești ceea ce mănânci · Autoportret”. Din motive organizatorice și din cauza limitelor procesului, ele pot conține inexactități: scopul lor este artistic, nu istoriografic.